L'acqua 'cce, lu fòcu avvilisce: quantu è bruttu parlà co' chi non capisce
L'acqua a li muri e lo 'inu a li muraturi
L'acqua corrente non fa male a la gente
L'acqua corrode i ponti e allaga i piani, figuramoce 'ello che fa a li còrpi umani
L'omo, lu cane e lu cavallu hau da esse' de razza
L'onestà manna a léttu senza cena
L'ora de notte, tutte chjuse sò le porte
L'òrtu bò l'omo mòrtu
L'omo a parola e lu somaru a capezza
L'istate de San Martinu dura tre giorni e un pachinu
L'ozziu è una brutta fatica
L'urdima criata è sempre de lu prete
L'urtu fa l'ursitti (lu lupu li lupitti)
La' allina 'ngorda ji crepa lu gozzu
La 'allina finu a quanno non feta è sempre pollastra
La 'atta presciulosa fece li 'attucci ciéchi
La banca te apre l'ombrella quanno ci sta lu sòle, te la chjue quanno pioe
La ciuetta: beatu do' pusa e tristu do' guarda
La costa 'ella de lu pòrcu è bona
La famija senza mamma è come lu fòcu senza legna
La femmena baffuta è sempre piaciuta
La femmena è longa de capelli e corta de cervèllu
La pòca fatica è la salute dell'omo
Le femmine de Licianu, l'ombra e lu ricamu
Longone, culi stritti e brutte persone
Lu 'attu che non pòtte arià a lo lardu disse che era rancicu
Lu pesce 'ròssu se magna illu picculu
Lu venardì de Cristu, o tuttu bònu e tuttu tristu
Ma guarda quantu è stupida la donna, che tè le mela 'n péttu e no' le magna
Maggiu aciuttu, 'ranu da pe' tuttu; maggiu ortulanu, tanta paja e pòcu 'ranu
Magna 'a ricotta e bite l'acqua, mittite a léttu ché la frèe è fatta
Magna e fa' magnà
Magna quanno té fame e cì quanno té sete
Màgnate pane e sputu e fregate de tutti
Mai mannà un fiju a jéneru
Male non fà, paura non ha'
Mammeta che se tene tantu sune, mancu la pizza de turcu sa fane
Manna la barca do' bò lu bacicciu
Mannaggia Moggiu e chi lu fece
Marcetélli è fattu a féru de cavallu
Maritu repijo, fiji refaccio, ma un fratéllu carnale no' lu rabbraccio
Marzu 'ccie l'omo e abbrile se n'ha nome
Marzu asciuttu, bònu a tuttu
Marzu asciuttu, ma non tuttu, se tuttu è mejo è
Me pare come lu somaru 'mpiagatu
Mejo 'nvidiatu che compatitu
Menu 'alline menu pepite
Mercante e pòrcu se pesanu doppo mòrtu
Mica tutti potemo abbità 'n piazza!
Moniche, frati, préti e pulli non sò mai satulli
Morta la 'acca sparita la sòccita
Morta la creatura non semo più compari
'N compagna ce pijò moje 'n frate
'N po' de brodu e 'no po' de vaca e la trippa te s' appraca
'N témpu de carestia pane de veccia, 'n témpu de guera 'gni sordatu marcia
Natale senza luna céntu pecore non fau pe' una
Né de Venere né de Marte non se spòsa e non se parte, non se 'à principiu all'arte
Ne la bocca chjusa non ce entranu le mosche
Ne la bòtte piccula ci sta lo 'inu bònu
Ne lo mejo ormì sbordò la notte, ne lo mejo campà benne la morte
Ne lu lauru 'n economia chi laora tròppu se manna via
Né muli, né mulini, né parénti pe' vicini
Né nozze senza canti né parénti pe' vicini
Né pe' femmene né pe' mule non passà de llà da fiume (fra Fiumata e Campolano)
Ne un piattu du' jutti non ce pòzzu magnà
Né pe' stòrtu né pe' drittu non borìa esse' maleittu
Niciunu è cautu 'n povertà pe' avé fatta carità
No' arià a godé se non sa' mantené
No' remette' mai a dimani 'ello che potristi fa òji
Non c'è cane moccecatu che de lo pilu seu non sie guaritu
Non ce manca mai l'ogna pe' 'rattà
Non ci sta campana che non ce tè battòcchju
Non ci sta più un parmu de tera pulita
Non è male che prete ce canta
Non fa' male che è peccatu, non fa' bene che è sprecatu
Non fu bastone che fece bon cane
Non pijà lu sòle 'n testa quanno n' 'u mese l'erre resta
Non se pò esse' bélli e sapì cantà
Non te morì 'entro a un'arca de pa'
Non troa la strae pe' rescappà
Nueli e brina acqua e farina
Nueli rusci: o 'éntu o 'nfussi
'O suore dell'istate te fa magnà l'inguernu
Occhj bianche e pili rusci non te fià se no' li conusci
Occhj e lengua tuttu 'u munnu serlenga
Oggi a mi dimani a ti
Oju nòu e 'inu 'écchiju
Olì, olì, olènne, quanno che è fatta l'ua l'arberu penne
Omo barbutu e femmena baffuta lontanu co' li sassi se saluta
Omo de 'inu non bale 'n quatrinu
Pacenzia vita mea se pati 'n pòcu, recòrdate lu témpu che ha' scialatu
Pacenzia vita mea se pati pene, te si' scordata da la vita bona
Padrennostru, Avemmaria, un quartinu pe' osteria
Paga l'oste e cambia l'oste
Pane de 'n jornu e 'inu de 'n anno
Parma 'nfossa, cregna asciucca
Partita ariata no' bale 'na cacata
Pascqua no' bè se luna piena dde marzu no' è
Passa più guai 'illu che 'na 'eteca jò pe' fiume
Pe' affogasse ce ò l'acqua tanta
Pe' conosce' bene 'n cristianu te cci ha' da magnà un rubbiu dde sale
Pe' conosce' li difetti de 'na bardascia 'gna 'edella da lu buciu de la chjae
Pe' conosce' 'na bona pezza ce ò 'n bon mercante
Pe' 'gni tristu laoratore 'gni mestiere è peggiore
Pe' i notari sempre dura lo 'nnignà e la metetura
Pe' l'Annunziata, fore le pecora de la prata
Pe' òitigà ce ne òju ddu'
Pe' S.Martinu, 'gni mustu diènta 'inu
Pe' San Barnaba l'ua bè e lo fienu ba
Pe' scopà bene ce ò la scopa noa
Pe' sta' mejo, qui giacio
Pe' strae s'accummia la soma
Pensa a la salute ché a morì bè sempre a témpu
Pensa e po' parla, mesura e po' taja
Piccione de péttu e lepre de culu; 'gni céntu unu
Pija le parole da la bocca ddo' scappanu
Pippa, pettine e culu non se prestanu a niciunu
Piscia chjaru e da' 'n culu a lu medicu
Più 'ebbeti fa' e più salute te preganu
Più ruzzichi e più divénti quadratu
Più scuru de mezzanotte non se pò fa'
Pòca brigata, vita beata
Pòcu pane, pòcu 'inu, pòcu muru fa Pippinu
Poggiu Natiu, spara tu ché sparo io
Quanno sò tanti 'alli a cantà non se fa mai jornu
Quanno Dio creò lu cafone, fece prima la sappa e lu sappone
Quanno 'a barca bò perì tutti li 'énti sò contrari
Quanno ba male moccicanu le pecora
Quanno cae la nebbia ne la strina me sento l'acqua pe' la schjna
Quanno dice de pioe', pioe pure 'n serinu
Quanno du' elefanti litiganu è l'erba che ce remette
Quanno è martéllu batti, quanno é 'ncudine statte
Quanno ha' fattu refacce ché po' benerà lu témpu de repusatte
Quanno ji ha' ittu bònu tre 'orde ji ha' ittu cojone
Quanno l'acqua se 'ntorvera da que parte ha pioutu
Quanno la bocca magna e lu culu renne accidenti a le madicine e a chi le 'enne
Quanno la cerqua sta pe' tera tutti curu a fa le legna
Quanno la fante pija quaunu se sbaja
Quanno la moje commanna 'u maritu, 'u munnu è feritu
Quanno la nèe bè da lo pianu bale più lu saccu de lo 'ranu
Quanno legge lu messale ji sse rizza un animale
Quanno li nuelli scappanu da la rocca, la 'ecchja remette la jocca
Quanno lo meu è 'écchju lo teu è nòu
Quanno lu 'alle canta a patullu o pioe o fiocca o se fina lu munnu
Quanno lu 'attu manca, li surgi ballanu
Quanno lu boe non bò arà témpu a pungigà
Quanno lu culu canta lu medicu se lamenta
Quanno lu culu trona, la vita sta bona
Quanno lu diaulu t'accarezza bò l'anima
Quanno lu fiju frega lu padre è fregatu
Quanno lu re fa puntu quaunu s'è sbajatu
Quanno pioe non se secca còsa
Quanno se scola essa campana?
Quanno toneta da que parte pioe
Que 'orde magna co' l'occhj
Que nne sa' quanti giri fa 'na boccia?!
Ranu léntu padrone conténtu, 'ranu fittu padrone drittu
Raschjatura de mattera non fece mai pane
Recòrdate che la , merda più la 'mmistichi più puzza
Recòrdate che pe' empì la trippa ce òju li maccaruni
Regalatu s'è mòrtu e Donatu sta pe' morì
Regge più 'na femmena 'n trippa che 'n somaru 'n groppa
Réggite muru finu a quanno non te giru lu culu
Riète sabbinese de Roma paga le spese
Rìi, ché mamma ha fatti li gnòcchi
Ròbba non me buttà ché non te butto
Roma li 'écchj l'ammazza e li giovani li doma
Saccio una canzonetta corta corta, sargicce e maccaruni e schjaffa 'n mocca
Sacci votu non se regge 'n pei
Se circhi maritu e no' lu tròi, non disperà ... mostra!
Se s'allarga se remette
San Magnu è 'n gran Santu
San Martinu: dò tutti se criu de edde' amati e immece sò remasti fregati
San Petruccio fa lo giustu
San Pietru fece prima la barba sea e 'oppo 'ella dell'antri
San Rocco, chi magna prima non magna 'oppo
San Silvestru passa la frusta ne lu lettu
Sant'Antoniu Barbabianca o a le ginocchja o a mezza cianca
Sant'Antoniu Barbabianca o nèe o fanga
Sant'Antoniu paduanu, prepara 'u sericchju ché è prontu lo 'ranu
Santa Barbara e Natale ce curu tre settimane
Santa Bibbiana, quaranta giorni e una settimana
Santa Lucia, lu giornu più curtu che ce sia
Santa Lucia, trici ne spia
Santa Rofina, passa e cammina
Se 'anga sempre e non se sappa mai
Se bò 'nvità a cena l'amicu fa' lu fòcu co' la legna de ficu
Se bò campà e sta' bè pija lu munnu come bè
Se bò le pagnotte 'ròsse fettele 'n casa
Se bò lu brodu t'ha' da magnà lo sbollitu
Se bò resparagnà lo pa' mittilo a seccà
Se Cristu non proede a le puttane, lu paraisu lu pò 'a' a piggione
Se Dio non bò li Santi non pòzzu
Se fa lu manicu com'è lu sericchju
Se febbraru no' sfebbra marzu male la penza
T'ha' da 'mparà a cacà co' lu culu teu
T'ha' fatta la frusta pe' lu culu teu
Tale tacchju tale legna
Tanta nèe tantu pane
Te pòzzanu 'anzà le disgrazzie
Te pòzzanu reastà come 'na carzetta
Témpu e fantacia préstu se muta
Tittu quantu copre e tera quanta ne scopre
Tranquillu se morse pe' la strae de Terni, rèto a 'na fratta
Tròttu d'asenu pòcu dura
Tu caperai quanno lu cazzu meu ha messa l'ogna
Tuttu l'anno pane pane, quanno bene e quanno male
Tu é come lu tizzone: se non pò tegne' còci
'U focaréllu fa cattiu 'u pastoréllu
'U mare lu sa che lu pesca
Ugni bon cavallu strappa 'a capezza sea
Un piantu e 'n pranzu
'U piru quanno è maturu cae senza torturu
Una còsa sòla ne la vita la fa solu lu culu
Una sfiariata de fòcu fa bene ugni pòcu
Ugni la rota se no non cammina
Una còsa fa la dama: se tesse no' recama
Un piantu e 'n pranzu
Un picchjere de 'inu è la salute de lu contadinu
Un tòzzu de pa' e 'n scuu de ombra
Venardì no' è come l'antri dì
Vite de la mia vita e lu piantone de nònnetu
Vui sete come la musica de Leonessa, quattordici musicanti e quinnici capubanda
Zitella baciata è mezza rovinata
Zitella che dura non perde ventura